Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
În perioada Crăciunului, gândurile se îndreaptă spre cei care au trăit această sărbătoare în condiții extreme, închise în închisori din România comunistă. Memoriile acestor „oameni-stele”, așa cum sunt numiți, revelă o dimensiune spirituală profundă, în ciuda torturii și suferinței, notează împărtășirile din sursele istorice și mărturiile personale ale deținuților politici. Aceștia au transformat înlăturarea fizică în libertate interioară prin credință și rugăciune.
În închisori precum Aiud sau Sighet, Crăciunul era marcat nu prin festivități materiale, ci prin intensitatea credinței și a rugăciunii. Deținuții, supuși la condiții inumane – foame, frig, tortură –, găseau în sărbătoarea Nașterii Domnului o sursă de speranță și înălțare spirituală, potrivit relatărilor reunite. Profesorul Atanasie Berzescu descria cu emoție cum colindele ajungeau în celulă, iar inima lor „zvâncea în piept” în ciuda împrejurărilor grele.
Aceste experiențe spirituale erau fundamentul care oferea puterea de a supraviețui și de a păstra credința intactă. „Am trăit și am simțit adânc aceste momente sublime... Eram în Dumnezeu și Dumnezeu în noi,” consemna Berzescu. Scriitorul Ioan Ianolide sublinia cum timpul capătă alte dimensiuni și „cerurile se deschideau uimitor” în asemenea momente de tăcere și reflecție.
Oameni ca Valeriu Gafencu, numit „sfântul închisorilor”, sau episcopul Ioan Suciu, recunoscut pentru devotamentul său absolut, au devenit modele ale credinței dăruite în cele mai vitrege condiții. Aceste figuri redau, conform memoriilor și mărturiilor, un mesaj al comuniunii totale cu Hristos, care transcende suferința și aduce libertate interioară chiar și în temnițele fizice.
Părintele Gherasim Iscu povestea cum în pragul Crăciunului, cu inima plină de nădejde și pace, se simțea aproape de viața veșnică și împărtășea convingerea că „particip la ea” cu smerenie. Aceste mărturii sunt exemplare pentru importanța credinței și a speranței în fața adversităților, relevând un tezaur spiritual nespus despre Crăciunul într-un timp de teroare.
Autorul mărturiei cheamă la o reflecție asupra prezentului, arătând că realitățile de astăzi includ iarăși războaie, sărăcie și nedreptăți, similare cu vremurile dificile ale trecutului. Această paralelă încurajează să învățăm și să cultivăm libertatea și iubirea interioară, așa cum au făcut deținuții politici, pentru a nu rătăci esența vieții și a credinței.
Mesajul final este o invitație personală și colectivă: să nu ne eschivăm de la chemarea Mântuitorului, ci să răspundem deplin prin credință și trăire autentică, conștientizând că „Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi” (Ioan 1:14). Este o chemare la asumare și la deschidere spirituală profundă, pornind de la exemplul „oamenilor-stele” din închisorile românești.
Municipalitatea din Pitești a comunicat recent că un număr de 47 de unități de învățământ nu dețin autorizație de securitate la incendii. Primarul Cristian Gentea a explicat că 35 dintre aceste școli sunt foarte vechi și nu au beneficiat de intervenții recente, motiv pentru care nu este necesară obținerea acestei autorizații.
Președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Minzina, a transmis un mesaj puternic la scurt timp după încheierea Congresului PSD, unde organizația PSD Argeș a fost reprezentată prin cea mai numeroasă delegație. Minzina a subliniat că Argeșul a avut peste 100 de membri prezenți la acest eveniment, evidențiind astfel forța organizației locale.
Guvernul României a anunțat că nu va plăti, nici în acest an, indemnizațiile de 880 de lei pentru urmașii celor persecutați din motive etnice în perioada comunistă. Motivul invocat de oficiali este creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice, ceea ce ar duce la o poziție nesustenabilă în finanțarea acestora.
Primăria Municipiului Pitești anunță redeschiderea centrului de încasare a taxelor judiciare de timbru, începând cu data de 26 august 2024. Centrul va fi situat pe Bulevardul Eroilor, la numărul 5, în incinta Judecătoriei Pitești.