Apa devine tot mai rară pe glob, iar România se confruntă cu restricții

La nivel global, resursele de apă încep să se reducă, în special în zonele urbane, iar cererea de apă crește rapid. România nu face excepție, astfel că în șase orașe din țară, cetățenii primesc apă cu restricții din cauza secetei.

Conform unor date, 40% din consumul de apă al gospodăriilor este utilizat pentru dușuri, 30% pentru spălarea toaletei și 13% pentru spălatul rufelor. Consumul pentru gătit și băut reprezintă aproximativ 4% din necesarul zilnic. În medie, un american folosește aproximativ 300 de litri de apă pe zi, comparativ cu 125 de litri consumați de un german.

Utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi mașinile de spălat eficient, rezervoarele de toaletă economice sau dușurile care economisesc apă, poate reduce consumul la jumătate. De asemenea, creșterea gradului de conștientizare a populației poate încuraja economisirea apei.

Un exemplu notabil este orașul Cape Town, care se confruntă cu deficiențe de apă de mulți ani. Autoritățile locale au pus în aplicare un program prin care oferă reparații gratuite la instalațiile sanitară pentru gospodăriile cu venituri mici și au mărit prețul apei pentru a încuraja economisirea. În 2018, orașul a reușit să reducă consumul mediu la doar 50 de litri pe persoană, ca urmare a secetei severe.

În Vancouver, Canada, apa devine mai scumpă în lunile de vară secetoase, cu 25% mai mult comparativ cu lunile ploioase de iarnă. Deficiențele în infrastructură, precum conductele vechi, pot duce la pierderi considerabile de apă. În Europa, se estimează că peste 25% din apa potabilă este irosită din cauza acestor probleme, iar în unele orașe, pierderile pot ajunge până la 60% înainte ca apa să ajungă la robinet.

Pentru utilizarea apei în activități precum spălatul rufelor sau trasul apei, nu este necesară folosirea apei potabile. Apa gri, adică apa de ploaie colectată sau apa epurată, este o alternativă sustenabilă. În cartierele noi din Melbourne, Australia, și Aarhus, Danemarca, apa de ploaie este filtrată și folosită în clădirile din apropiere. Colectarea apei de ploaie devine obligatorie pentru clădirile noi în multe orașe din SUA, India, Taiwan, Spania și Turcia.

Alte orașe încep să reutilizeze apa uzată, cum ar fi Beijing, unde o treime din livrările de apă provine din apele reziduale reciclate, folosită pentru curățarea străzilor, apa de la toaletă sau irigarea plantelor. De asemenea, în Madrid, apele reziduale tratate sunt utilizate pentru irigarea parcurilor, iar în Singapore există un proces de purificare suplimentar care transformă apa reciclându-se în apă potabilă.

În perioadele secetoase, ploile abundente pot provoca revărsări în sistemele de canalizare urbane. Suprafețele impermeabile, precum drumurile și trotuarele, împiedică scurgerea naturală a apei de ploaie în sol. Orașul Wuhan din China și orașul-stat Singapore au implementat conceptul de „oraș-burete” pentru a colecta apa și a gestiona ploile abundente. Zonele verzi și acoperișurile ajută apa de ploaie să se scurgă în bazinele subterane, iar suprafețele permeabile permit infiltrarea apei.

În prezent, doar în China există peste 60 de „orașe-burete”, iar alte orașe din lume, cum ar fi Copenhaga, Danemarca, se transformă în aceeași direcție. În prim-plan, însă, se află protejarea și regenerarea surselor naturale de apă. De exemplu, Bogotá obține 80% din apa sa din munții din apropiere, însă utilizarea excesivă a terenului este o amenințare pentru rezervele de apă. Autoritățile locale reacționează prin achiziția de terenuri și conștientizarea necesității regenerării surselor de apă. De asemenea, o soluție este eliminarea plantelor care necesită multă apă în regiunile afectate de secetă.