Negocieri de pace: Ucraienenii privesc cu scepticism

În Ucraina, discuțiile despre "negocieri" sunt întâmpinate cu neîncredere, având în vedere perioada lungă de rezistență și lupte dure împotriva invadatorilor ruși. La doi ani și jumătate de la începerea conflictului, liderii ucraineni, sub conducerea președintelui Volodimir Zelenski, promit să accelereze procesul de negociere a păcii, în vederea organizării unui al doilea summit, care ar putea include reprezentanți ruși înainte de sfârșitul anului.

Zelenski, împreună cu echipa sa, își propune să obțină progrese pe frontul negocierilor, deși confruntă provocări serioase atât pe linia de front din Donetsk, cât și din partea populației care nu este unanim de acord cu inițiativele guvernului. Un sondaj realizat de Centrul Razumkov arată că doar 44% dintre ucraineni consideră că este momentul potrivit pentru negocieri. În plus, 61% nu ar ceda niciun teritoriu conform condițiilor impuse de Rusia pentru a încheia conflictul, iar 84% nu acceptă renunțarea la provinciile ocupate de Moscova. Aproape jumătate dintre ucraineni cred că restaurearea granițelor din 1991 este o condiție de bază pentru dialog, o poziție respinsă de Kremlin.

Războiul continuă să fie un punct focal al dezbaterilor, 66% dintre respondenți afirmând că o victorie pe câmpul de luptă este încă posibilă pentru Kiev. După o întâlnire recentă la Burgenstock, Elveția, 87 de țări au subliniat trei dintre cele zece puncte din planul de pace al lui Zelenski, denumit Formula Zelenski, care include securitatea energetică, returnarea copiilor ucraineni răpiți și schimbul de prizonieri.

Zelenski a declarat că vrea să organizeze o nouă întâlnire spre sfârșitul anului pentru a solicita o "pace justă", având în vedere și contextul politic din Statele Unite, unde candidatul republican Donald Trump și alesul său pentru funcția de vicepreședinte, J.D. Vance, doresc reducerea ajutoarelor militare pentru Ucraina.

Președintele Ucrainei a anunțat planuri pentru întâlniri în luna iulie sau începutul lui august în Qatar legate de energia, o conferință în Turcia în august pentru comerțul cu cereale și o altă întâlnire în septembrie în Canada pentru repatrierea prizonierilor. Dacă aceste întâlniri vor fi fructuoase, Zelenski a cerut elaborarea unui plan până în noiembrie, înaintea alegerilor americane.

"Cred că reprezentanți din Rusia ar trebui să participe", a declarat Zelenski, subliniind că discuțiile ar putea include retragerea trupelor ruse și încetarea focului. Totuși, situația de pe front influențează desfășurarea negocierilor. Serhii Kuzan, președintele Centrului Ucrainean pentru Cooperare și Securitate, a afirmat că în prezent Ucraina nu se află în poziția optimă pentru a demara negocierile și a adăugat că Rusia deține inițiativa pe câmpul de luptă.

Dacă atacurile rusești asupra infrastructurii energetice continuă, Ucraina s-ar putea confrunta cu o reducere în generarea de energie, ajungând la jumătate din capacitatea de înainte de război. De la începutul conflictului, Ucraina a reușit să recupereze 259 de soldați, în timp ce Rusia a avut un număr similar de prizonieri returnați. Totuși, dintre cei 20.000 de copii identificați ca fiind deportați de Rusia, doar 388 au fost recuperați.

În pofida dificultăților, Ucraina reia treptat exporturile de cereale prin Strâmtoarea Bosfor, îmbunătățind astfel comerțul cu produse agricole. Însă, sunt șanse reduse ca Rusia să participe la summitul de pace, ministrul adjunct de externe al Rusiei afirmând că Moscova nu va fi prezentă și numind Formula Zelenski un "ultimatum".

"Din păcate, nu există o înțelegere și o atitudine constructivă din partea rușilor, care avansează cerințe imposibile în negocieri", a concluzionat Kuzan, subliniind că Rusia caută să câștige timp și să aștepte schimbări în peisajul politic global.