La mai bine de șase ani de la raidul poliției austriece asupra sediului serviciului de informații interne BVT, au apărut noi dovezi că incidentul făcea parte dintr-o operațiune de discreditare a agențiilor de spionaj ale Austriei cu scopul de a reface din temelii întreg sistemul cu o nouă conducere aflată sub influența Kremlinului, relatează Politico. Operațiunea a început cu zgomotul soneriei de la ușă. Imediat după ora 8 dimineața, în ziua de 28 februarie 2018, comandantul poliției austriece, Wolfgang Preiszler, a apăsat butonul interfonului de la sediul serviciului de informații interne al țării și și-a prezentat buletinul în fața camerei de securitate. În doar câteva minute, zeci de colegi de-ai săi, înarmați cu pistoale Glock și un berbec pentru spargerea ușilor, s-au împrăștiat prin toată clădirea în veste antiglonț și cagule, confiscând documente secrete de pe birouri și informații confidențiale stocate pe serverele agenției. Incursiunea – care a pus față în față poliția și agenția de spionaj, cunoscut sub inițialele BVT – a declanșat un scandal furtunos care a distrus reputația Austriei în lumea serviciilor de informații și a dus la închiderea agenției. Adevărata amploare a evenimentelor care au avut loc în acea zi din februarie 2018 a ieșit la suprafață abia șase ani mai târziu. Oficialii din serviciile de informații au spus pentru Politico că au apărut noi dovezi că raidul ar fi făcut parte dintr-o operațiune de discreditare a agențiilor de spionaj ale Austriei cu scopul de a reconstrui întreg sistemul cu o nouă conducere aflată sub influența Kremlinului. Persoana crucială din toată operațiunea era chiar partidul ce făcea parte din coaliția aflată la guvernare la acea vreme, Partidul Libertății (FPÖ). Formațiunea prorusă de extremă dreapta este acum cel mai popular partid din țară. Procurorii austrieci au dezvăluit luna trecută că persoanele suspectate că au pus la cale acțiunea erau de fapt agenți ai Rusiei aflați sub comanda lui Jan Marsalek, un fost director al firmei Wirecard, despre care autoritățile spun că lucrează pentru GRU, serviciul de informații militare externe al Rusiei. Firma este acum falimentară, iar Marsalek este dat în urmărire și, cel mai probabil, a reușit să fugă în Rusia. Ideea unei conspirații conduse de Moscova este o dezvăluire „bombă” din mai multe motive. În primul rând, se pare că Rusia era foarte aproape să își atingă obiectivul. Dacă nu ar fi apărut așa-numitul scandal Ibiza în 2019, în care liderul de atunci al FPÖ a fost surprins pe cameră încercând să negocieze cu o femeie despre care credea că ar fi nepoata unui oligarh rus, s-ar putea ca nimic să nu mai fi stat în calea planului pus la cale de ruși. În schimb, afacerea Ibiza a dus la prăbușirea guvernului și a împins FPÖ în opoziție, acolo unde a rămas până în prezent. Încă și mai îngrijorător este, însă, faptul că omul responsabil pentru raidul BVT, ministrul de interne de la acea vreme, Herbert Kickl, se află acum la conducerea FPÖ, ceea ce înseamnă că este principalul candidat pentru poziția de cancelar al Austriei după alegerile din acest an. Cu toate că analiștii politici cu experiență insistă că Austria nu va deveni un stat vasal Rusiei, o cancelarie condusă de Kickl ar fi exact ceea ce și-ar dori Vladimir Putin: ar permite Kremlinului să câștige mai multă influență asupra țării, la fel cum a reușit în cazul Ungariei și al Serbiei. „Putin ar fi mulțumit de ambiguitatea legată de poziția Austriei cu privire la Ucraina și UE pe care Kickl ar aduce-o”, a spus Christian Rainer, jurnalist și analist cu experiență din Austria. „Pericolul pentru Austria este că ar fi complet izolată.” Dacă Moscova chiar a încercat să preia controlul asupra agenției de spionaj a Austriei, așa cum susțin oficialii din serviciile de informații occidentale, este clar că rușii acordă multă importanță acestei țări și sunt dispuși să sacrifice multe resurse pentru a influența politicile sale. În timpul operațiunii Kremlinului, Kickl și FPÖ au demonstrat, în cel mai rău caz, că sunt complici dornici să participe la eforturile Rusiei de a se infiltra cât mai adânc în Europa și, în cel mai bun caz, că sunt niște „idioți utili”. Cu toate că Kickl nu a fost la fel de prorus, în declarații, ca unii dintre colegii săi, el s-a opus totuși sancțiunilor impuse de Europa împotriva Moscovei și a criticat trimiterea ajutoarelor militare pentru Ucraina. Cu Kickl la conducerea țării este ușor de anticipat că Viena va căuta să pună bazele unor relații economice tot mai apropiate cu Moscova. Cu Slovacia și Ungaria care înclină deja înspre Moscova, intrarea Austriei în sfera de influență a Kremlinului ar crea un bloc de țări prietenoase cu Putin care se întinde de la Carpați și până în Alpii de Est, ceea ce ar reprezenta o provocare fundamentală pentru securitatea europeană.