Summitul Trump-Putin din Alaska rămâne central în negocierile pentru pace în Ucraina

Summitul din august dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin de la Anchorage, Alaska, continuă să joace un rol major în eforturile diplomatice de a încheia războiul din Ucraina, potrivit unei analize ABC News. Deși planurile americane de pace au fost revizuite și discutate intens, situația rămâne dificilă, cu Moscova ezitând să confirme sprijinul explicit pentru propuneri, iar Kievul și aliații săi insistând asupra unor condiții stricte.

👉Replica Kremlinului și referințele frecvente la summitul din Alaska

Oficialii ruși au reiterat în mod repetat importanța summitului de la Anchorage, ministrul de Externe Serghei Lavrov și purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov plasând această întâlnire în centrul discursurilor privind propunerile de pace. În paralel, liderul rus Vladimir Putin a subliniat că propunerile americane recente se bazează pe înțelegerile realizate cu Trump la acel summit. Totodată, Kremlinul menține o poziție fermă pe teren, „operațiunea militară specială continuă” și a informat că trupele ruse au o dinamică pozitivă, conform declarațiilor oficiale.

De asemenea, reprezentanții Moscovei implicați în negocieri, precum Iurii Ușakov și Kirill Dmitriev, au recunoscut summitul ca punct de referință, subliniind o aparentă schimbare a abordării americane spre dorințele Rusiei. Purtătorul de cuvânt Peskov a confirmat că poziția Kremlinului rămâne constantă în ceea ce privește obiectivele militare și diplomatice, în pofida întâlnirilor și negocierilor recente.

👉Dezbateri pe tema propunerilor de pace și reacțiile ucrainene și europene

Propunerea americană inițială în 28 de puncte a fost respinsă de Kiev și aliații săi ca fiind o capitulare, ceea ce a condus la o revizuire a planului la 20 de puncte. Însă, Moscova a evitat să ofere o susținere clară. Ucraina, împreună cu partenerii săi europeni și SUA, lucrează, conform declarațiilor lui Zelenski, la trei documente: planul revizuit de pace, garanțiile de securitate și reconstrucția. Propunerea revizuită a fost transmisă Casei Albe săptămâna trecută, potrivit unui oficial ucrainean.

Oficialii americani au menționat că au rezolvat „literalmente 90%” din problemele tratate, semnalând un acord de pace mai aproape decât oricând. Însă Ucraina refuză să cedeze teritorii, în special regiunile Donbas și Crimeea, ceea ce contravine unor propuneri care implicau delimitări teritoriale considerate de Kiev ca inadmisibile. Liderii europeni au susținut nevoia unor garanții de securitate de neclintit și au reafirmat că granițele stabilite prin drept internațional nu trebuie schimbate prin forță.

Impactul summitului asupra dinamicii conflictului și perspectivele diplomatice

Summitul din Alaska a fost perceput de Moscova ca o victorie politică, Putin și Trump exprimându-și mulțumirea față de desfășurarea sa, deși nu a condus la un acord formal sau la un armistițiu imediat. Propunerea de creare a unei zone demilitarizate în Donbas, susținută de SUA, rămâne un punct central al negocierilor și al disputelor. Criticii consideră că planul avantajează Rusia și încurajează Kremlinul să mențină cererile maximaliste, inclusiv retragerea Ucrainei din teritoriile estice.

În ciuda încercărilor diplomatice, războiul continuă, iar Putin a subliniat că opțiunile sale sunt fie un acord economic în favoarea Rusiei, fie lupta până la prăbușirea Ucrainei. Zelenski insistă pe garanții de securitate obligatorii și pe continuarea diplomației pentru a opri războiul, declarând recent că ultima rundă de negocieri cu reprezentanții Casei Albe a fost „productivă” dar dificilă. Astfel, summitul de la Anchorage rămâne o piatră de temelie pentru procesul de pace, în ciuda obstacolelor persistente pe drumul negocierilor.