Tensiuni nucleare crescânde între marile puteri, la patru decenii de la criza rachetelor din Europa
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Tensiuni nucleare crescânde între marile puteri, la patru decenii de la criza rachetelor din Europa
În urmă cu 40 de ani, Statele Unite au amplasat rachete de croazieră și rachete balistice nucleare Pershing II în Europa pentru a contracara amenințările prezentate de rachetele sovietice SS-20. Această decizie a îngrijorat Rusia în timpul Războiului Rece dar a condus, câțiva ani mai târziu, la semnarea unui acord de dezarmare istoric, transmite Reuters.
În 1987, liderul sovietic Mihail Gorbaciov și președintele american Ronald Reagan au semnat Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), prin care s-au angajat să elimine toate armele nucleare și convenționale lansate de la sol cu raze de acțiune între 500 și 5.500 de kilometri. Tratatul a rămas în vigoare până în 2019, când președintele Donald Trump a anulat acordul, acuzând Rusia de nerespectarea termenilor.
Astăzi, amenințările nucleare au declanșat o nouă cursă a înarmării, la care participă și China. Pe 28 iunie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat reluarea producției de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune lansate de la sol și posibila desfășurare a acestora. Occidentul suspectează că Rusia deja desfășoară astfel de rachete de mult timp.
De cealaltă parte, Statele Unite au declarat pe 10 iulie că vor trimite rachete SM-6 și Tomahawk, precum și noi rachete hipersonice în Germania, începând din 2026. „Rusia și SUA fac pași pe care îi consideră necesari pentru securitatea lor, chiar dacă este în detrimentul celeilalte părți,” a afirmat Jon Wolfsthal, directorul de risc global al Federației cercetătorilor americani. „Fiecare acțiune pune presiune asupra adversarului să reacționeze, fie politic, fie militar.”
Aceste planuri de desfășurare de rachete ar putea genera mai multe scenarii de confruntare directă între Rusia și statele NATO, pentru care toate părțile trebuie să fie pregătite, a avertizat Andrei Baklitki, cercetător al Institutului Națiunilor Unite pentru Cercetare în Dezarmare. El a menționat posibilitatea unor atacuri asupra bazelor din Polonia sau asupra radarelor și posturilor de comandă rusești.
De asemenea, Rusia și SUA pot lansa deja atacuri folosind rachete din avioane și nave militare. Dacă ar dispune și de arme lansate de la sol, ar avea mai multe opțiuni pentru a efectua atacuri și pentru a rezista contraatacurilor.
„Există riscul ca desfășurarea acestor sisteme să nu ne îmbunătățească capacitățile militare, dar să sporească riscul unei crize care scapă de sub control,” a adăugat Wolfsthal.
Specialistul în controlul armelor, Ulrich Kuehn, a subliniat că armele desfășurate în Europa ar putea avea efecte strategice pentru centrele de comandă și bazele aeriene rusești. În replică, Rusia ar putea desfășura rachete strategice îndreptate către teritoriul continental al Statelor Unite.
Dacă izbucnește o nouă cursă a înarmării, China ar putea reacționa accelerând producția de rachete. Forțele de rachete ale Chinei dispun de 2.300 de rachete cu raze de acțiune între 300 și 3.000 de kilometri și alte 500 cu raze între 3.000 și 5.500 de kilometri.
„Această cursă a înarmării va fi mult mai complexă, implicând nu doar Rusia și SUA, ci și China,” a spus Kuehn. Experții consideră că sunt șanse mici ca Rusia și SUA să revină la un acord similar cu INF. Baklitki a subliniat că, chiar dacă cele două țări ar dori să reia acordul, Statele Unite nu ar putea face asta din cauza Chinei.
„Cel mai probabil, vom continua să adunăm arme și să ne țintim unii pe ceilalți, ceea ce nu prevestește vremuri liniștite,” a conchis Baklitki.
