Administrația Apele Române dezminte obligativitatea UE privind demolarea barajelor din România

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite că Uniunea Europeană nu a impus României instrucțiuni sau obligații pentru demolarea sau dezafectarea barajelor mari de pe teritoriul național. Într-un comunicat oficial, instituția face lumină asupra unor informații din spațiul public care atribuie UE decizii privind desființarea unor structuri hidrotehnice importante, precizând că acestea vizează în principal lucrări minore, conform %source%.

👉Clarificări despre tipurile de bariere vizate de directivele UE

ANAR subliniază că termenul „bariere” invocat în unele mesaje nu se referă la baraje mari, strategice sau de importanță națională, cum sunt Porțile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz sau Vidraru. Datele Comisiei Internaționale a Marilor Baraje (ICOLD) arată că în Europa există aproximativ 4.000 - 5.000 de baraje mari, în contrast cu cele circa 1,2 milioane de „bariere” menționate în unele comunicări.

Diferența uriașă indică faptul că numeroasele bariere enumerate în discursurile atribuite directivei europene sunt în realitate lucrări hidrotehnice vechi, minore și adesea nefuncționale, cum ar fi praguri transversale mici, stăvilare sau podețe, care nu constituie baraje adevărate, ci structuri învechite ce pot fi adaptate sau înlăturate prin soluții moderne pentru îmbunătățirea mediului și siguranței râurilor.

👉Deciziile privind conservarea și dezafectarea barajelor în România

Conform Apele Române, deciziile privind conservarea, modernizarea sau dezafectarea barajelor se iau exclusiv de autoritățile române pe baza legislației naționale și a evaluărilor specializate. Nu există o listă impusă de UE care să oblige țara să desființeze anumite baraje, iar actualul normativ NTLH-033/2002, revizuit în 2025, reglementează aceste proceduri.

Un exemplu relevant este cel din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt în timpul unor viituri cauzate de ploi abundente. Acestea nu erau administrate de ANAR și prezentau deficiențe de întreținere, confirmând că problemele apar la lucrări minore, nu la structurile mari, monitorizate și exploatate conform unor norme stricte de siguranță.

În România, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje mai mici, în timp ce Hidroelectrica gestionează alte 99 de baraje majore. Peste 1.500 de baraje mici, folosite pentru piscicultură sau agrement, sunt în administrarea autorităților locale și a unor entități private.

Reprezentanții Apelor Române insistă că UE nu impune demolarea barajelor din țară. Restricțiile europene sunt, în principal, recomandări adresate unor structuri minore, degradate sau fără utilitate, ce influențează negativ regimul râurilor, ecosistemele naturale și condițiile de mediu, iar orice intervenție se face prin decizii fundamentate în cadrul legislației românești.