Comisia Europeană publică raportul privind statul de drept pentru România

Comisia Europeană a prezentat, miercuri, raportul anual referitor la starea de drept din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, evidențiind aspecte esențiale pentru România. Una dintre concluzii este că achizițiile publice continuă să reprezinte un domeniu cu un risc crescut de corupție. De asemenea, întârzierile în legislativ legate de prescripția dosarelor de corupție contribuie la închiderea acestora și la anularea unor condamnări.

În comparație cu raportul din 2023, Comisia Europeană a semnalat că România nu a înregistrat progrese în ceea ce privește stabilirea normelor de lobby pentru parlamentari. Totodată, nu s-au realizat îmbunătățiri legate de promovarea independenței guvernării și a editoriilor serviciilor media publice, conform standardelor europene.

"A se preconiza că funcționarea Consiliului Național al Audiovizualului va fi îmbunătățită odată cu modernizarea tehnologică", se menționează în raport. Cu toate că structura acționarilor companiilor de media este acum publică, rămâne o provocare pentru cetățeni să identifice cine controlează cu adevărat aceste organizații. De asemenea, lipsa fondurilor face ca televiziunea publică să întâmpine dificultăți în îndeplinirea misiunii de serviciu public.

Raportul atrage atenția asupra modului în care unele partide politice au crescut finanțarea companiilor media private pentru publicitatea politică, deși cadrul legal pentru accesul la informații nu s-a îmbunătățit. Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor rămân în continuare o problemă gravă, iar presiunea comercială afectează independența editorială.

De asemenea, Comisia a criticat România pentru lipsa progresului în asigurarea consultărilor publice eficiente înainte de adoptarea legislației. "Este necesar să se intensifice eforturile pentru a asigura aceste consultări, deoarece există multe deficiențe", se mai arată în raport.

Adoptarea noii legislații pentru transparența finanțării partidelor politice este încă așteptată. Însă, au fost întreprinse măsuri suplimentare cu privire la investigarea infracțiunilor de corupție. O propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost trimisă Ministerului Justiției, dar aceasta nu abordează toate problemele existente.

Corupția rămâne o problemă majoră, iar percepția generală este că acest fenomen este prevalent în sectorul public. În indicele de percepție a corupției realizat de Transparency International, România a obținut un scor de 46/100, ocupând locul 25 în Uniunea Europeană și 63 pe plan mondial. Această stare a rămas relativ constantă în ultimii cinci ani, conform raportului.

Implementarea Strategiei anticorupție 2021-2025 progresează, iar Comisia a notat câteva măsuri pozitive, inclusiv acreditarea a două instituții naționale pentru drepturile omului. Proiectele legislative viitoare ar putea aduce îmbunătățiri pentru organizațiile societății civile, care se confruntă cu dificultăți legale și financiare.

Raportul din 2023 subliniază câteva realizări ale României: progrese în procesul de adoptare a recomandărilor Comisiei de la Veneția legate de justiție și o mai bună resursă umană pentru sistemul judiciar. Totodată, au fost făcute avansuri în investigarea infracțiunilor de corupție. Însă, Comisia recomandă îmbunătățirea continuării acțiunilor în direcția asigurării unui sistem de justiție independent și eficient.

Pe 15 septembrie 2023, Comisia Europeană a declarat oficial încheierea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România, semn că țara a îndeplinit criteriile stabilite. Totuși, monitorizarea va continua în cadrul raportului privind statul de drept, similar cu toate celelalte state membre ale Uniunii Europene.